Infinitul curbat


Provocator
clipa ușoară
m-a înclinat tandru
pe balansoarul improvizat
mai aproape de stele
suspendată,
legănată în vânt
vis de zbor
plutitor.

Nu știu,
nu pot, nu vreau
să cobor pe pământ
lovită de boarea răcoroasă
a așteptărilor înlăcrimate.
Vântu-mi șoptește
mirific, rugător:
"stai".

Ușor
spre zare
înclinîndu-mă
suspendată, fragilă
privind infinitul curbat
într-o clipă-secundă
încolăcit spiralat
zburătorul-vânt
cuprinde amețitor
legănarea
mă-nalță.

6 noiembrie 2014, orele 12, Timișoara