Scânteierea divină †


Cuvânt-lumină (I) pentru Dany Madlen Zărnescu

De azi, de mâine
de o veșnicie
zorit-am viața și pierirea
să fie în același timp?

Din corpul rănit de artist
ramâne culoarea pură,
insula, visul neîmplinit
atras de vraja
veacului neadormit.

Tânăr actor fragil
agățat de marginea lumii,
a fi sau a nu fi
Hamlet de-acum și de ieri
joacă piesa plângând,
infinitul curbat,
doborât de val și de timp.

Împreună cu artistul
viețuiește crezul cel mare
mocnind în focul ascuns
scânteierea divină
în zorile-astre,
timpul: secunda, veacul
trăind nemurirea.

Vezi traducerea în rusă de Andrei Bragazin

24 octombrie 2014, orele 2 , Timișoara