În timpul vernisajului- tânăr artist,
locuiesc sub cuvertura moale a serii
în apartamentul meu, la parter
undeva jos
dorm trezirile cu gratii
rasfrânte pe corp

Absentez.

Tablou incert al lumii,
alunecoasă şi rece, vremea.
Mereu preatârziu
vernisajul picturii cu gratii si zgură
autor tânăr, fragil
aşteptând.

Adio semne de viaţă,
vorbeşte mâna proptită
în vremuri tulburate de un "ce" anume.
Picturi înceţoşate, autor tânăr frumos,
printre tuşe şi gratii desenate cu vid si eroare
murind.
Aşteptarea.

Suntem ce suntem dar nu suntem
artişti printre gratii trăind aici si acolo
devremuri preatârzii
într-o clipă mirajul vernisajului
printre spini, visând.

Sărbatoare burlescă, rit , stinsă culoarea
siluetelor arzând.
Amăgitoare,
preatrista sărbătoare a iluziilor diluate în rame,
goluri perfecte,
strâmtoare, durere.
Abisul.

Mână în mână
anonimatul trăind frumos ca un rege.
clipa nemuririi îngheţată în texte,
semne de gratii albe, proiectate pe feţe.

Suntem mulţi, într-unul, doar pustiul
ştie a noastră rătăcire, abisul,
o limită a vremii stăpânită de umbre de gratii.