Scânteierea divină †

Cuvânt-lumină (I) pentru Dany Madlen Zărnescu De azi, de mâine de o veșnicie zorit-am viața și pierirea să fie în același timp? Din corpul rănit de artist ramâne culoarea pură, insula, visul neîmplinit atras de vraja veacului neadormit. Tânăr actor fragil agățat de marginea lumii, a fi sau a nu fi Hamlet de-acum și de ieri joacă piesa plângând, infinitul curbat, doborât de val și de timp. Împreună cu artistul viețuiește crezul cel mare mocnind în focul ascuns scânteierea divină în zorile-astre, timpul: secunda, veacul trăind nemurirea. † Vezi traducerea în rusă de Andrei Bragazin