În timpul vernisajului- tânăr artist, locuiesc sub cuvertura moale a serii în apartamentul meu, la parter undeva jos dorm trezirile cu gratii rasfrânte pe corp Absentez. Tablou incert al lumii, alunecoasă şi rece, vremea. Mereu preatârziu vernisajul picturii cu gratii si zgură autor tânăr, fragil aşteptând. Adio semne de viaţă, vorbeşte mâna proptită în vremuri tulburate de un "ce" anume. Picturi înceţoşate, autor tânăr frumos, printre tuşe şi gratii desenate cu vid si eroare murind. Aşteptarea. Suntem ce suntem dar nu suntem artişti printre gratii trăind aici si acolo devremuri preatârzii într-o clipă mirajul vernisajului printre spini, visând. Sărbatoare burlescă, rit , stinsă culoarea siluetelor arzând. Amăgitoare, preatrista sărbătoare a iluziilor diluate în rame, goluri perfecte, strâmtoare, durere. Abisul. Mână în mână anonimatul trăind frumos ca un rege. clipa nemuririi îngheţată în texte, semne de gratii albe, proiectate pe feţe. Suntem mulţi, într-unul, doar pustiul ştie a noastră rătăcire, abisul, o limită a vremii stăpânită de umbre de gratii.